Sănătatea intestinului

Sănătatea discretă a intestinului

Intestinul reprezintă unul dintre organele cele importante ale organismului uman. 

4 din 10 persoane prezintă tulburări la nivelul sistemului gastrointestinal iar 70% vor suferi la un moment dat în viață probleme gastrice

Știați că…..

70% din sistemul imun este localizat în intestin, organ ce conține microbiomul reprezentat de mii de miliarde de microbi care cântăresc în total aproape 2 kg atât cât cântărește și creierul nostru?

 

In corpul fiecăruia dintre noi există de 10 ori mai multe celule microbiene decât celule care compun organismul uman? Numărul genelor microbiene îl depăşeşte de 150 de ori pe cel al genelor umane?

 

Intestinul uman – „al doilea creier” al organismului

Specialiștii fac această declarație datorită sistemului nervos care există la nivelul intestinului numit sistem nervos enteric.

Aici sunt localizați peste 100 de milioane de neuroni care lucrează independent față de comenzile preluate de la nivelul creierului. Sistemul nervos enteric controlează aparatul digestiv folosind aceleași componente ca și creierul- neuroni, neurotransmițători și proteine.

Trăim în epoca epigeneticii!

Predispoziția genetică – există o relație simbiotică între genele ADN-ului și expresia lor cauzată de influența factorilor epi-genetici (ex. nutriția, medicația, stresul, mediul înconjurător etc)

Stresul la nivel celular

Stresul metabolic reprezintă un stres chimic la nivel celular datorită absorbției limitate a substanțelor nutritive de către intestin

 

Nutriția defectuoasă a epocii moderne!

Suntem ceea ce mâncăm sau suntem ceea ce microbiomul nostru poate sa absoarbă!!

Agitaţia lumii moderne şi tehnologia ne-au schimbat treptat stilul de a ne hrăni. Am trecut de la fructele din grădina bunicii la alimente procesate şi suntem în contact deja cu mâncarea produsă în laborator.

Schimbările în privinţa alimentaţiei ne afectează tot organismul și pot conduce la tot felul de afecțiuni.

 

Microbiomul intestinal joacă un rol central în bunăstarea generală a organismului nostru, fiind un indicator al metabolismului, un factor cheie ce contribuie la declanșarea obezității, a bolilor cardiovasculare, a alergiilor, a bolilor autoimune precum și a diabetului zaharat de tip II ș.a.

 

Bolile autoimune

În ultimii 50 de ani rata bolilor autoimune a crescut într-o proporție de 500% în întreaga lume...

 

Afecțiuni inflamatorii intestinale

Stilul de viaţa dezordonat, alimentaţia necorespunzatoare, sedentarismul, abuzul de antibiotice distrugatoare de floră intestinală, stresul sunt doar câteva dintre motivele pentru care, în ultimii ani, bolile inflamatorii intestinale, altădată rare, au început să se manifeste în forţă.

Şi lovesc exact în populaţia tânără!

 

Sănătatea intestinală influențează glanda tiroidă!

Trei sferturi din țesuturile sistemului imunitar se găsesc în intestin. În cazul în care flora microbiană este afectată, intestinul se transformă într-o poartă deschisă prin care patogenii pătrund în circulația sanguina procucând modificări și la nivelul unor procese enzimatice legate de hormonii glandei tiroide.

 

Alergii/Afecțiuni respiratorii

Atunci când mâncarea nu este digerată corespunzător iar peretele intestinal nu are o permeabilitate crescută, proteinele din alimentele integrale il pot traversa, declanșând o reacție alergică deoarece sistemul imunitar le va recunoaște ca inamice.

 

Obezitatea

Sănătatea intestinală poate fi definită ca digestie, absorbție și asimilare optimă a nutrienților din alimente.

Bacteriile intestinale alterează modul în care se acumulează grăsimea, cum se echilibreaza nivelul de glucoză în sânge, dar și modul în care organismul răspunde la hormonii care determină foamea sau sațietatea.

Combinația greșită de microbi poate să contribuie la obezitate și diabet chiar din momentul în care ne naștem.

 

Articol realizat de Dr. Makis, medic specialist medicina metabolomica.